Bogdan Licu, procurorul general interimar va dispune atacarea deciziei de miercuri a instanței supreme din dosarul Mineriadei, au precizat, pentru Mediafax, reprezentanții biroului de presă al Parchetului General. Demersul vine după ce judecătorii au trimis rechizitoriul înapoi la procurori, constatând nulitatea acestuia.
La scurt timp după decizia ÎCCJ, părțile din dosar s-au deplasat la sediul Parchetului General, pentru o discuție cu Licu.
„Discuția foarte scurtă pe care am avut-o cu domnul procuror general astăzi este că secția parchetelor va face recurs și că este o chestiune procedurală dacă doar secția parchetelor militare poate face recurs sau dacă poate face recurs și Secția specială de investigare a magistraților, pentru că, în acest dosar există un magistrat: Mugurel Florescu, fostul sef al sectiei militare din anii ’90 și prim adjunct al procurorului general de atunci”, a declarat Teodor Mărieș, liderul Asociației 21 Decembrie 1989.
Acesta a mai precizat că a avut, înainte de a fi trimis în judecată dosarul Mineriadei, o discuție și cu fostul procuror general, Augustin Lazăr, despre stadiul dosarului.
„Discuțiile mele cu domnul Lazăr au fost: Domnul Lazăr, opriți-vă. Nu trebuie să îl trimiteți până în 13 iunie. A ținut el să îl trimită în 13 iunie. Precum a ținut el ca dosarul Revoluției să îl trimită cu o săptămână înainte să fie renumit – el spera că va fi renumit în funcția de procuror general”, a mai spus Mărieș.
Magistrații instanței supreme au decis, miercuri, să restituie dosarul Mineriadei la procurori, fiind constatată nulitatea rechizitoriului. Decizia nu e definitivă.
Procurorii militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat, în 13 iunie 2017, cercetările în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990″ și au dispus trimiterea în judecată a cauzei, 14 persoane, printre care Ion Iliescu, Petre Roman și Virgil Măgureanu, fiind judecate.
Procurorii militari susțin că există probe potrivit cărora aceștia ar fi organizat și coordonat direct atacul împotriva populației civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împușcare a patru oameni, rănirea prin împușcare a trei, vătămare integrității fizice și psihice a 1.269 de oameni și privarea de libertate a alți 1.242.
În dosar au fost introduse drept părți responsabile civilmente mai multe instituții ale statului, precum Ministerul Finanțelor, MAI, SRI, Parchetul General, Guvernul României, Jandarmeria Română, MApN, Ministerul Economiei.